Acasă Societate Avocat Bogdan Dobrescu, despre cât de legală sau ilegală este termoscanarea

Avocat Bogdan Dobrescu, despre cât de legală sau ilegală este termoscanarea

Share
  • 156
  • 21
  • 4
  •  
  •  
  •  
    181
    Shares

Discuțiile din mediul public privind legalitatea procedeului de termoscanare, în contextul noilor reglementări privind starea de alertă, reprezintă un subiect de mare interes pentru societatea românească. Avocatul Bogdan Dobrescu a răspuns întrebărilor interviul.ro despre cât de legală sau ilegală este termoscanarea efectuată la locul de muncă sau la magazin.

Termoscanarea a devenit un subiect care a împărțit opinia publică în două tabere. Care sunt cele două tabere și ce invocă aceștia în privința termoscanării?

Avem o categorie care consideră că termoscanarea este o activitate legală. Așa cum era de așteptat există și cei care consideră termoscanarea un abuz, prin încălcări ale dreptului pacientului, încălcarea principiului specializării (respectiv efectuarea unei intervenții medicale de personal nespecializat), încălcarea dreptului la liberă circulație, de șanse egale pe criterii de opțiune religioasă, și, nu în ultimul rând încălcarea datelor cu caracter personal.

Poate fi termoscanarea considerată o intervenție medicală?

În opinia celor ce susțin că termoscanarea este un procedeu nelegal, cel mai adesea întâlnim argumente precum: prin termoscanare se încalcă principiul obținerii consimțământului pacientului, se încalcă principiul specializării, deoarece o intervenție medicală (măsurarea temperaturii în acest caz) nu este făcut de personal specializat/personal cu atribuții medicale.

Pentru a lămuri aceste aspecte urmează să avem în vedere definițiile  date de Legea 23/2003, privind drepturile pacientului:

Art. 1 lit a) – Prin pacient se înțelege persoana sănătoasă sau bolnavă  care utilizează servicii de sănătate;

Art. 1 lit. d) – prin intervenție medicală se înțelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;

Art. 17 alin (1) – Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenție medicală asumandu-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecințele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

Art. 21 alin (1) – Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia;

Analizând textele legale anterior menționate, se impun două concluzii simple:

  1. Persoana căreia i se măsoară temperatura la intrarea în magazin, locul de muncă sau alte locuri indicate, nu se încadrează în noțiunea de „pacient” deoarece nu utilizează un serviciu medical;
  2. Termoscanarea nu se încadrează în noțiunea de „intervenție medicală” deoarece aceasta nu este făcută în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare, deoarece în urma măsurării temperaturii persoanle care efectuează procedeul nu oferă un diagnostic medical;

În această ordine de idei, rezultă faptul că, nu se pot aplica în cazul termoscanării principiile privind consimțământul pacientului, deoarece pe de-o parte persoana care dorește să intre în magazin nu poate fi considerată pacient, iar pe de altă parte consimțământul este solicitat doar în cazul intervențiilor medicale, termoscanarea neîncadrându-se în aceste motive.

Din aceleași considerente nu sunt aplicabile nici dispozițiile privind confidențialitatea datelor medicale.

Sunt încălcate drepturi fundamentale ale omului prin impunerea termoscanării?

Cel mai adesea, atunci când se discută despre încălcarea drepturilor omului prin obligativitatea termoscanării, se aduc în discuție:

  • Încălcarea dreptului la a nu fi discriminat, prin crearea unei situații inegale între cetățeni (cunoscut fiind că mulți cetățeni se opun termoscanării din considerente religioase), cf. Art 16 alin (1) din Constituția României;
  • Dreptul la viața privată și de familie, prin obligarea de a furniza date cu caracter personal (valorile temperaturii corporale) – art 26 din Constituția României;
  • Restrângerea abuzivă a unor drepturi, precum acela de a intra în magazine, dreptul la muncă etc. prin încălcarea art. 53 din Constituția României;

Cu toate acestea, cu câteva excepții precum dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus torturii și dreptul de a nu fi pedepsit de două ori pentru aceeași faptă, majoritatea drepturilor suportă un oarecare grad de restrângere.

În legislatia românească, însăși prin dispozițiile legii fundamentale, se indică faptul că „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.” Art 51 alin (1)  Constituție.

Observăm așadar că pentru a putea restrânge drepturi garantate de către Constituție este nevoie de îndeplinirea a două cerințe: restrângerea să fie făcută prin lege (a se înțelege lege organică sau ordinară, lato senso) și să ne aflăm într-unul din cazurile expres indicate.

Cu privire la obligativitatea termoscanării, aceasta a fost introdusă drept măsură de protecție prin Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19, astfel putem constata faptul că restrângerea drepturilor este ca efect al unei legi.

Cu privire la cazurile expres prevăzute de lege, trebuie analizat dacă „pandemia” se înscrie într-unul dintre acestea. Este important de reținut faptul că pandemia este definită drept  o epidemie ce se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând mai multe țări sau continente.

Prin „calamități naturale” se înțelege o „nenorocire foarte mare, dezastru provocat de obicei de un fenomen natura, care lovește o colectivitate

Putem așadar constata că pandemia cauzată de COVID-19 poate fi calificată drept o calamitate naturală sau un dezastru, astfel masurile de restrângere a unor drepturi apar ca fiind legale, în condițiile arătate mai sus.

Se încalcă GDPR prin termoscanare?

Conform Art. 4 pct. 1 din Regulamentul (EU) 679/2016 privind GDPR„date cu caracter personal înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi  identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;”

Rezultă așadar faptul că valoarea temperaturii corporale NU se încadrează în noțiunea de date cu caracter personal, câtă vreme aceasta nu este una specifică și constantă a unei persoane, nefiind proprie identității acesteia, ci o valoare variabilă.

În acest sens, termoscanarea, în funcție de aparatura folosită în vederea efectuării acestei proceduri:

  • Nu încalcă GDPR cât timp sunt folosite termometre digitale, chiar în condițiile în care acestea au un soft de înregistrare a temperaturii (în sensul prelucrării și stocării unor date) deoarece temperatura corporală nu este inclusă în sfera datelor cu caraceter personal;
  • Încalcă GDPR cât timp sunt folosite camere termale cu soft integrat, deoarece acestea, pe lângă temperatură, transmit și alte date biometrice, precum recunoașterea facială ș.a.
  •  
    181
    Shares
  • 156
  • 21
  • 4
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.